Vineri seară "vecina" iar azi dimineaţă Roxana. Am călătorit cu acelaşi metrou dar nu am văzut-o decât târziu, după ce ieşise de pe scara rulantă. O geantă mică pe umărul stâng, o pungă neagră în mâna dreaptă, pantalon şi bluză în culori deschise. Dat fiind că am văzut-o atât de târziu deşi era la 2 m în faţa mea pe scara rulantă, se pare că ea reuşeşte să se ascundă de mine din ce în ce mai bine. Sau poate sunt eu mult prea previzibil, aşezându-mă în metrou cam în aceleaşi locuri... Sau... pur şi simplu o ajută înălţimea, e suficient să fie pe linia dintre mine şi ea o persoană care să depăşească media înălţimilor noastre pentru ca ea să devină "invizibilă" pentru mine. Sunt suficient de raţional ca să mă gândesc la toate variantele...
Am văzut-o, am urmărit-o cu privirea preţ de câţiva paşi de-ai ei apoi, tulburat, mi-am văzut de drum. Ştiam că n-are sens să o urmăresc atâta timp cât n-am gândit o "scuză" serioasă pentru a lua tramvaiul cu ea. Şi recunosc că nu m-am gândit până acum la aşa ceva pentru că fac minime (???) eforturi pentru a reduce efectele întâlnirilor cu ea asupra mea.
Deşi de la Piaţa Muncii (de unde mi-am lungit gâtul căutând-o, ca de obicei; gestul acesta nu mi-l pot bloca deocamdată) nu am mai reuşit să fiu prea atent la ce citeam, după ce am văzut-o am încercat să nu mă las afectat prea mult de "întâlnire". Mi-am spus în gând, cu blândeţe: "Calm! Calm! Calm! Încearcă să nu te mai gândeşti la ea.". Efectul a fost că gândul la ea s-a diluat până aproape de dispariţie... Şi am mai putut citi câteva rânduri...
Totuşi, sunt momente în care-mi doresc să o văd îmbrăcată în fustă sau la braţul unui bărbat... Nu îmi dau seama exact de ce... Probabil aş percepe variantele respective ca pe nişte îndulcitoare de înfrângeri... Dar e clar că nu o voi vedea în niciuna dintre cele două ipostaze. Ar demonstra că e pe de-antregul femeie. Dar ea nu e femeie decât cu trupul (dacă aş vrea să fiu răutăcios aş spune că nici cu trupul nu e chiar femeie dar... ar însemna să-mi critic propriile gusturi şi mi-aş destabiliza odată în plus sistemul de valori), psihomental e orice altceva...
luni, 3 august 2009
Iar buclă
Publicat de
Adrian
la
14:00


Trimiteți prin e-mail
Postați pe blog!Trimiteți pe XDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest
Etichete:
calm,
emotii,
ipostaze,
ratiune,
Roxana Oprea
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu