Haos…

ATENŢIE! Această postare nu va avea coerenţă!

Se pare că nu reuşesc nici eu să mă ataşez de blogspot aşa cum mă ataşasem de Y360.

Se pare că înlocuiesc o obsesie cu alta... E ceva timp de când n-am mai văzut-o pe Rox dar, în schimb, o văd destul de des (şi la ore diferite) pe “vecina”… Zilele trecute mi s-a părut chiar elegantă... Pentru o secundă m-am simţit bine văzând-o îmbrăcată într-o fustă luuuuuuuuungăăăăăă...

Nu-mi mai dau seama de ce sunt tentat să plec pe munte. Fapt este că urmează două sfârşituri de săptămână în Bucegi. Mâine urc Valea Jepilor (şi sunt un pic îngrijorat de hornul acoperit încă de zăpadă despre care povestea cineva pe carpaţi) iar săptămâna viitoare merg în sudul Bucegilor într-o tură care încă-mi pare destul de ciudată... Am vaga senzaţie că merg în aceste ture mai mult pentru a cunoaşte oameni decât pentru a mă lăsa surprins de munte...

N-am ajuns săptămâna asta în 100 Crossroads. Îmi lipsesc serile folk de acolo. Săptămâna viitoare se anunţă două evenimente faine, marţi şi joi. Marţi Karma, joi înţeleg că e aniversare...

Am început Pendulul lui Foucault, pe moment am lăsat baltă acea carte despre tulburările de personalitate. O voi termina şi pe asta cândva... Pendulul pare o chestie faină, deja am găsit vreo două rânduri grozave dar, până voi termina cartea, voi uita cu siguranţă unde şi ce mi-a plăcut...

Aseară mă gândeam la bani... Cerc vicios... Totuşi, am şi perioade în care simt că nu banii sunt principala problemă... Şi totuşi, unele schimbări nu pot fi nici măcar pornite fără bani... Mi-am amintit că n-am reuşit să-mi iau bocanci de vară. Voi merge în turele astea în cei de iarnă... Şi parcă mi-e milă de ei să-i port când nu prea voi da de zăpadă...

Iei salariul, începi să scazi sumele care se cer cheltuite pe diversele necesităţi şi... constaţi că o grămadă de nevoi rămân nesatisfăcute... Ce frumos! Totul e minunat!

Şi totuşi, nici să fi stat acasă nu-i o soluţie...

De vreo 3 zile sunt foarte trist...

Marţi am aflat că luni s-a zâmbit din cauza mea. Deci nu sunt mereu lipsit întrutotul de inspiraţie... E relaxant să afli aşa ceva... Insule de zâmbet...

Situaţie fără ieşire! Ajută-te singur! Nimeni nu stă lângă tine dacă ai doar tu probleme... Ciudat cum, pe termen scurt, suferinţa m-a legat de diferite persoane... Dar oamenii îşi fac ordine în vieţi şi tu ajungi să nu mai însemni nimic pentru ei.

Trist...