duminică, 2 mai 2010

Din nou pe bicicletă

Ieri, 1 mai 2010, deşi era destul de clar că nu voi mai reuşi să găsesc mare satisfacţie în asta, am plecat pe la 5pm pe bicicletă.

Motivul principal era acomodarea cu casca abia cumpărată cu o săptămână în urmă. Deşi mi se sugerase că nu făcusem o alegere prea bună, se pare că lucrurile nu sunt deloc tragice. Timp de 3 ore nu m-am simţit aproape deloc incomodat de cască. Acum rămâne de văzut cum voi reacţiona duminica viitoare când voi sta cu ea pe cap vreo 12 ore...

De data asta am încercat un traseu pe care să mă supun unor şocuri medii spre mari pentru a verifica cum se comportă casca în astfel de împrejurări. Prin urmare, între trei parcuri, am mai căutat canalele de pe marginea şoselei, ceva borduri şi gropi.

După întoarcerea din ultima tură la Comana rămăsesem cu ideea de a merge prin Tineretului cu bicicleta. Am pornit într-acolo dar un indicator spre Parcul Carol m-a deturnat.

Prin urmare, după ce am rătăcit un pic aiurea pe străzi, am intrat pentru prima dată cu bicicleta în Parcul Carol. Auzisem că aici sunt nişte coborâri mişto pe pământ. Am avut noroc să văd câţiva ciclişti ieşind din aleea asfaltată. I-am urmat prudent şi... s-a dovedit că am descoperit astfel un loc cu adevărat fain. O coborâre pe care, dacă te simţi foarte stăpân pe tine şi pe bicicletă, poţi prinde viteze mari. Potecă cu rădăcini, cu coroana copacilor destul de aproape de cap, cu curbe. Toate astea printre zone de iarbă pe care bucureştenii mai puţin activi şedeau. Mă gândeam că, spre vară, locul s-ar putea transforma în zonă de plajă. Acum nu părea suficient de cald. Nu m-am mulţumit cu o singură trecere pe acea potecă dar după a doua m-am retras din Carol cu gând să trec şi prin Tineretului.

Mă orientez destul de rapid, intru în Tineretului, tai parcul până la ieşirea spre Brâncoveanu (pe drum am avut surpriza de a mă vedea cu Costin, soţia şi bebe-ul lor), tai parcul înapoi, sesizez câţiva copii care veniseră dinspre iarbă cu bicicletele şi sugerau că au urcat greu datorită raportului dintre foi şi pinioane nu chiar favorabil, devin curios, sesizez poteca pe care urcaseră, cobor pe ea, reajung în asfalt, merg puţin pe el cât să-mi reglez foaia şi pinionul şi... încep urcarea. Pentru că începea abrupt m-am trezit înfrânt, ajungând să fac câţiva paşi pe lângă bicicletă. Am aşteptat să se elibereze cât de cât poteca, am urcat la loc în şa, am ieşit destul de obosit sus şi am continuat spre ieşirea din parc. Înainte să ies mi-am luat un Nestea, am băut rapid aproape jumătate de litru apoi am pornit spre casă.

Totuşi, nu am ajuns direct acasă. Am deviat un pic şi spre IOR. Aici am intrat pe traseul unei viitoare alei asfaltate, acum un traseu cu pământ bătătorit, cu sticle sparte, cu denivelări mari în laterale. Nu mi-a plăcut. Am trecut pe la poalele Dealului cu Dor, am continuat pe asfalt în jurul lacului, m-am strecurat cu greu printre cei ieşiţi la plimbare, decid să ies şi... îmi fac o ieşire plăcută urcând pe unde coborâse o puştoaică pe bicicletă. Poteca dădea la o ieşire mai puţin folosită în care eram aproape să mă ciocnesc cu oameni pe role. Totuşi, ieşind încet, am putut să iau curba şi să mă mişc în continuare fără ciocniri.

Câteva minute mai târziu am greşit din cauza vitezei drumul şi am ajuns pe strâzi despre care bănuiam doar aproximativ unde dau. Era plăcut pe acolo deşi strada era îngustă şi traficul auto, deşi redus, exista.

Încă puţin mai târziu ajung acasă. Înainte de a urca pe scări până acasă am notat datele de parcurs:

Timp de mers: 2 ore 37 minute 15 secunde (rezultând pauze de hidratare, la semafoare şi de discuţii sau orientare de circa 20 minute)
Distanţă: 35,43 km
Viteză medie: 13,89 km/ oră
Viteză maximă: 33,4 km/ oră
Odometer: 1485 km

În tura asta, pentru că am dat de mulţi nori de muşte, mi-am dat seama cât de utili sunt ochelarii. Prin urmare, este necesar să mai completez echipamentul şi cu aşa ceva. Altfel, pauzele în care încercam să scot muşte din ochi devin, cu timpul, supărătoare.

Despre cască:
am cumpărat-o din Decathlon, am căutat ceva ieftin, sub 100 lei şi am găsit ceva la 85 lei, din păcate o mărime în plus faţă de ce ar fi fost ideal să iau (57- 62 cm am luat). O cheamă Joker, e albastră, fabricată în Germania, cântăreşte 300 grame, are plasă de insecte şi e destul de aerodinamică.

Un comentariu:

  1. Am placerea de a te invita aici:



    Daniel-Silvian Petre & Emil Kindlein au pus de curind, la Timisoara, bazele unui duo folk & blues.
    Dupa jumatate de an de activitate, au lansat 1 album, bazat pe cartea de poeme NAPALM D'OR (editura Brumar, 2008) a lui Daniel-Silvian Petre.
    In decembrie 2009 au cistigat trofeul festivalului folk "Om Bun", cu piesele Bal mascat si Cel mai iubit dusman al meu.
    Tvr Cultural a dedicat o emisiune live activitatii celor doi artisti timisoreni, cunoscuti publicului prin activitatea din formatii precum Survolaj sau For Sale.

    E-Folk Events si club MoJo BritRoom prezinta pe 4 mai lansarea celui de-al doilea album OVERDOSE semnat Petre & Kindlein , album realizat dupa cartea omonima semnata Daniel-Silvian Petre si aparuta la editura Marineasa in 1996.
    Un program structurat in doua parti, de folk (compozitii proprii) si blues-rock (cu piese atent alese din repertoriul Nirvana, The Doors, Nine Inch Nails, Cream, Beatles, Rolling Stones, Johnny Cash).
    www.petre-kindlein.ro
    www.myspace.com/napalmdor
    Ora de incepere a concerului: 20:30
    Partenerii media ai evenimentul: Portalul www.ForeverFolk.com, Radio Lynx, 4Arte, Mixul de Cultura, Radio3net Florian Pittis, InConcert, Muzica buna, Metropotam, iConcert, Folk4Me, FolkBlog, Let’s Rock, GoingOut LifeStyle, Berolina.ro
    Pentru contact & rezervari : 0727.126.620 / 0760.263.496
    Un eveniment marca e-Folk Events.

    RăspundețiȘtergere