vineri, 10 iulie 2009

Pendulul lui Foucault

Azi dimineaţă, în metrou, am citit ultima pagină din postfaţa la Pendulul lui Foucault. Pe 10 iunie primeam cartea, pe 10 iulie am terminat-o. Şi treaba asta ar merita sărbătorită cu un citat... Totuşi, din nou am citit fără a-mi pune semne şi iată-mă în imposibilitatea de a regăsi fragmente care m-au atins în mod deosebit.

2 comentarii:

  1. Domnule, trebuie sa recunosc ca sunteti o forta..sau oricum un erudit in ale templierilor. Imi puteti recomanda va rog frumos alte lucrari care trateaza acest subiect ? Daca ati reusit sa cititi cartea asta intr-o luna de zile si sa si intelegeti ceva din ea...inseamna in mod saigur ca v-ati documentat inainte..Altfel, dupa umila mea parere cred ca ati retinut ca este vorba doar Abulafia :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Anonimule, nu mă consider deloc o forţă. Pur şi simplu obişnuiesc să citesc. Pe blogul vechi, cel pe care îl aveam pe Yahoo 360, scriam destul de des despre cărţi. De obicei citesc în metrou, cale de aproape două ore pe zi. În week-endurile de vară, dacă nu fug în munţi, mai citesc în parc. Doar aşa am reuşit să termin Pendulul într-o lună, citind în parc. Altfel ar fi fost o carte citibilă cam în 5 săptămâni de călătorit cu metroul de-acasă la birou şi invers.

    Iar despre templieri şi alte chestii cumva înrudite nu cunoşteam mare lucru. Am aflat de la Eco câte ceva. În rest, am mai luat contact cu subiectul cu ceva ani în urmă, când mi-a picat în mână o ediţie a Protocoalelor Înţelepţilor Sionului din care, ca şi în cazul Pendulului, nu am înţeles mare lucru.

    Uite că a ieşit un comentariu mai lung decât postarea iniţială. Aşa că îl mai lungesc un pic spunând că nu m-am documentat înainte, am citit Pendulul doar pentru că a fost cartea aleasă pentru a fi citită într-un club virtual de lectură. Prin urmare, nu pot recomanda alte lucrări pe acelaşi subiect pentru că nu am parcurs alte lucrări. Sorry! :)

    RăspundețiȘtergere