Ziua Bicicletei Ciclismamatori.ro, editia nu stiu cat

După ceva pauză, iată-mă din nou la Ziua Bicicletei. Pentru prima dată în familie. Pentru prima dată pe un traseu mai lung străbătut cam în 75 minute. Pentru prima dată mai mulţi oameni adunaţi (circa 40). A fost plăcut!

Din păcate, în următoarele 4 săptămâni, voi fi nevoit să absentez de la Ziua Bicicletei. Am ceva destul de important de făcut în următoarele seri de vineri...

În rest, o zi ciudată...

Later edit, 24 octombrie 2009 ora 19:42. Câteva evenimente legate de bicicletă pe ziua de ieri:

-Dimineaţă, în drum spre birou, am constatat că destui şoferi încearcă să-ţi elibereze "banda" de biciclete de pe dreapta şoselei atunci când sesizează că şederea lor în trafic îţi blochează şi ţie drumul. Cum se iveşte ocazia se deplasează un pic spre stânga lăsăndu-te să depăşeşti.

-Aproape de ora de plecare de la muncă nu mă simţeam în stare să pedalez până acasă aşa că-mi propusesem să las bicicleta la birou şi să iau metroul. Nu eram obosit, eram doar agitat/ nervos... Până la urmă am plecat pe bicicletă şi bine am făcut.

-Seara, plecând de la birou, Nero şi gaşca mă latră. Mă enervez, mă dau jos de pe bicicletă şi încep să-i alerg. După câteva minute m-am plictisit şi am plecat spre Teatrul Naţional. Javrele încă lătrau în urma mea. Dacă mă mai latră mult javrele alea până la urmă fac cumva şi le otrăvesc! Un pic mai târziu mi-au lipsit (fără ca asta să mă deranjeze) deja obişnuitele lătrături de la Aerofina. Ce-ar fi să fac o hartă a câinilor care urăsc bicicliştii?

-Colegul Gabi care a remarcat la întâlnire un tip care-mi seamănă. :D Am zis deja că am mers în familie de data asta.

-Un mic incident în timpul deplasării spre Herăstrău. Nu am fost atent, am frânat prea târziu şi am ajuns să lovesc bicicleta din faţa mea. Mi-am cerut scuze, mi-am recunoscut vina apoi ne-am văzut în continuare de drum.

-Două biciclete nu reuşesc să stea pe un singur cric. Îmi propune un participant la tură să-mi sprijin bicicleta pe a lui, deja susţinută în cric, dar nu merge.

-Întoarcerea mi-a mai oferit o fază memorabilă. Sesizez ceva ciudat la schimbător, mai ciudat decât spontana coborâre de pe foaia 2 pe foaia 1. Pedalez în continuare şi sesizez că dau în gol... Trag dreapta şi studiez problema. Căzuse lanţul, pentru prima dată în 9 ani (de atâta timp zice Daniel că am bicicleta). Mă ajunge Daniel din urmă şi mă ajută să rezolv buba. Singur nu ştiu dacă mă prindeam cum trebuie procedat aşa că aş fi putut accepta ajutorul unuia din cei care m-au întrebat dacă am probleme dacă m-aş fi prins suficient de repede că nu mă descurc.

-Plimbarea de la TNB până la TNB a avut 11,72 km conform GPS-ului lui Dinu Lazăr. Legat de Dinu Lazăr, observ că a surprins exact momentul sosirii mele la TNB. :) Vezi aici pozele postate de cel mai biciclist dintre fotografi.

-Ne-am întors spre casă pe un traseu apropiat cu linia tramvaiului, ghidaţi de Octav până la Lizeanu.