Dealul cu Dor

Am revenit şi azi pe acolo, în cadrul plimbării de aproape două ore pe bicicletă. De data asta l-am urcat de două ori, am mai găsit pante interesante, (re)descopăr pe zi ce trece noi locuri din parc deşi aveam senzaţia că deja-l ştiu destul de bine.

Legat de Dealul cu Dor, de data asta am dat în zona lui de un maidanez supărat aşezat parcă special acolo pentru a mă alunga din zonă. M-a lătrat îndelung, eu nu m-am lăsat intimidat. Până la urmă m-am retras totuşi pentru că devenea prea enervant să-l văd cum aleargă pe lângă pedale.

De data asta plimbarea n-a mai scos la suprafaţă amintiri...

Ca element inedit, m-am intersectat cu o tanti în vârstă, cu un rucsăcel în spate, care mergea pe role. Să fi avut vreo 70 de ani... Mi-ar plăcea să mă menţin şi eu la fel de viu peste 30- 40 de ani... Oare voi mai scrie pe blog atunci? :D

Mă-ntrebam azi dacă, la vară, voi mai merge la plajă în IOR sau voi transforma parcul în loc de plimbat bicicleta... Plajă combinată cu lectură sau pedalat par a nu fi altceva decât mijloace diferite de a pierde timpul. Mă gândeam peste zi că am devenit expert în pierderea timpului...