Tot gândindu-mă la "să ne oferim afecţiune într-un mod concret", una din fazele memorabile de la finalul anului trecut, uite că asist aseară la o fază drăguţă:
Cobor şi, pe peronul staţiei de metrou, dau de un cuţu mic şi negru care mi-a reţinut atenţia pentru o secundă. În urma mea, o tânără care a fost ceva mai mult atrasă de cuţu. Aceasta îl cheamă şi-l mângâie. Un mod concret şi simplu de a oferi animalului puţină afecţiune. Pe partea cealaltă genul de gest pe care eu nu (mai) sunt obişnuit să-l fac, nici faţă de animale, nici faţă de oameni.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu