Obsesia muzicală a dimineţii- Prietene (Albatros, Vampy)

Mă trezesc pe la 4:30, mă sucesc în pat vreo 90 de minute împovărat de gânduri printre care, culmea, nu s-a strecurat niciunul pe jumătate pozitiv (de exemplu despre cele 20 de zile de când, scăpând, temporar?, de o grijă, acceptând să-mi asum în schimb altă grijă, mi-am lasat viaţa să curgă un pic altfel decât mă obişnuisem în ultimii 3 ani), cobor până la urmă din pat, plec spre serviciu la fel de împovărat de gânduri cum mă trezisem (urăsc insomniile astea de dimineaţă care mă fac să ating culmea hărniciei; cine-l ştie pe Putin înţelege exact ce vreau să spun) când, cumva eliberat subit de ziua de toamnă pe care o constatam, îmi răsare în vârful neuronului stâng din lobul occipital...



Sper să fie ce căutam eu... de ceva vreme nu mai primesc youtube la muncă... Încă un element din drăgălaşa serie numită... eroarea...

Timpul tău nu s-a sfârşit...

Dar al meu?