Şi eu alerg (4) sau intervenţia tragediei

10 august 2014. După 2 săptămâni în care nu alergasem deloc m-am motivat printr-o tură în Decathlon, de unde mi-am mai luat diverse chestii utile alergătorului şi drumeţului. În prima alergare cu proaspăt cumpăratul cronometru (pe care m-am enervat la prima alergare dar de care mă bucur acum deşi, între timp, am constatat că nu era rău dacă luam unul puţin mai performant) mi-a ieşit o cursă de 4720 m (24:44:46) formată din două ture de 2360 m parcurse în 12:16:92 (prima) şi 12:27:54 (a doua). Nimic spectaculos dar, zic eu, satisfăcător pentru reluarea antrenamentului. Oricum, începe să-mi placă să testez echipament nou...

Am acum la îndemână şosete şi adidaşi de alergare low cost, ceva lenjerie din sintetic, tricouri de plastic, manşetă pentru şters transpiraţia (şi alergătorii transpiră, nu glumă, cel puţin în acest sezon canicular), centură de hidratare (adusă de Daniel din Franţa, dintr-un magazin cu marfă rezonabilă la preţuri relativ mici; parcă e mai plăcut să alergi fără bidon în mână), cronometru. Pentru moment este suficient dar, pentru toamnă, cred că mai am nişte echipament de cumpărat, pentru a improviza cât mai puţin.

13 august 2014. Pentru prima dată alerg seara, aproape de lăsarea întunericului, la lumina frontalei. Iese o cursă scurtă, de 3000 m, în 16:25:32.

15 august 2014. Profit de ziua liberă şi de faptul că am "iepure" aşa că bag o alergare. Şi iese o cursă frumoasă de 12 km în 1 oră 10 minute 29 secunde şi restul sutimi. Cu câteva minute mai mult decât timpul "iepurelui" ceva mai bine antrenat.

Cursa s-a format din obişnuitele mele ture de 3000 m (încerc să nu mai bag în seamă cei 30 m în plus pe tură), parcurse după cum urmează:

tura 1- 15:54:47
tura 2- 17:14:53
tura 3- 18:18:98
tura 4- 19:01:70

La 10000 m am avut ca timp 57:37:40. Am considerat util să-mi înregistrez timpul de 10000 pentru că atingeam pentru prima dată acest prag, după cursa de 9000 reuşită pe 6 iulie 2014 (alergasem atunci în 52:08:31). Nu eram deloc convins că voi reuşi să ajung la 12 km alergaţi aşa că, după înregistrarea de la 10000, eram pregătit să opresc cursa la cel mai mic semn de disconfort. După 4 ture încă mă simţeam OK dar am zis să nu exagerez. Am exagerat cu cursa de 9000 din iulie şi am avut ceva de suferit din cauza asta...

16 august 2014. Toate planurile zilei sunt perturbate de o veste tristă din categoria cunoscuţii cunoscuţilor. O persoană moare iar alta este grav rănită în urma incidentului descris pe scurt aici: http://www.ziuaconstanta.ro/diverse/stiri-calde/tragedie-la-vadu-brasovean-inecat-trupul-gasit-cu-ajutorul-survolului-aerian-507294.html?

Ştirea este scurtă, seacă, mai la obiect ca niciodată. Informaţiile primite de la cei implicaţi descriu o situaţie mult mai complexă despre care nu sunt autorizat să scriu dar despre care aş vrea să pot discuta pe privat cu o persoană apropiată. Dar, de ceva vreme, nu mai consider pe nimeni atât de apropiat încât să pot discuta cu el/ ea despre o întâmplare atât de tristă şi neliniştitoare... În situaţia asta nu-mi rămâne decât să rumeg în tăcere ce am aflat şi să sper că întâmplarea nu va afecta grav oameni pe care-i cunosc mai bine.

Oricum, a fost destul de stresant să aud despre acest accident puţin după 7 dimineaţa, într-o perioadă în care deja eram relativ deprimat. 5 ore din ziua de sâmbătă tot au curs discuţii pe tema asta.

17 august 2014. Refăcut psihic şi fizic într-o oarecare măsură, mă trezesc nu foarte târziu şi trag încă o alergare, la aproximativ 48 de ore după cursa de 12 km. De data asta iese o cursă de 11 km pe care am intenţionat s-o prelungesc dar am renunţat din cauza stării de oboseală care nu mai lăsa loc unei performanţe personale. Cei 11 km (parcurşi în 1 oră 5 minute 21 secunde şi restul sutimi) s-au format din 4 ture de 900 m cu o bucăţică de urcare pe pământ (circuitul meu de la pompă) ,din două ture obişnuite de 3000 m şi dintr-o linie de 1400 m.

Pe ture, timpii au fost următorii:

tura 1 (900 m)- 05:06:52
tura 2 (900 m)- 05:17:21
tura 3 (900 m)- 05:21:74
tura 4 (900 m)- 05:27:74
tura 5 (3000 m)- 17:28:28
tura 6 (3000 m)- 18:06:39
ultima linie (1400 m)- 8:33:48

Spre seară mă deprim dintr-un mărunţiş. După cum am mai constatat şi alte dăţi în ultimele luni, când sunt deprimat şi se întâmplă să fie bere în casă, pentru o vreme mă adâncesc mai rău în tristeţe "ajutându-mă" de bere. Este un dubios mod în care nemulţumirile concrete ajung să îmbrace o formă vagă după care să iasă mult diluate şi relativ acceptabile după ce sunt "spălate".

18 august 2014. Cu gândul la înmormântarea înecatului şi la oamenii adunaţi pentru ultima oară în jurul lui încerc să-mi fac şi treaba la serviciu. Se amestecă tristeţe, responsabilitate, un pic de zâmbet, ceva frustrare, o stare confuză care, deşi nu pare să-mi facă extrem de rău, mă ţine cumva departe de preocupările mele obişnuite.

Pentru a nu ştiu câta oară mă simt destabilizat...