Aseară, 18:44, o revăd. O sesizez, cred, la timp pentru a mă retrage fără a fi văzut. În continuare nu ştiu cum să reacţionez când o văd. Ieri am preferat să mă retrag, nu foarte departe, şi să-mi văd în continuare de cartea mea... Am fost destul de liniştit aseară aşa că pare să fi fost o reacţie bună.
Înainte de Rox, au fost nişte atingeri în aglomeraţie... Totuşi, mi s-a părut ceva intenţionat în ele aşa că am observat mai atent cine încearcă să vadă ce citesc şi apoi, ca din greşeală, îşi atinge braţul de braţul meu. O ea care mai degrabă mă respingea decât mă atrăgea... Totuşi, senzaţia de moment a fost plăcută.
În schimb regăsesc în comportamentul meu o altă reacţie nepotrivită. Se dă necesitatea unei vizite la dentist care trebuie programată. Iar eu, deşi nu e deloc în avantajul meu, tot amân să dau acel telefon.
3 zile libere de acoperit cumva... Pentru azi mă pregătesc să ies în parc câteva ore sperând să fie vremea bună de plajă apoi, pe seară, plec spre Green Hours pentru concertul Ţapinarii.
Mâine nu ştiu ce voi face, luni nici atât... Luni am o datorie morală, trebuie să dau cu urări de bine peste o domnişoară... Cât de banal va suna mesajul rămâne de văzut.
Iar de marţi, din nou la muncă... Tot marţi, mă voi adăposti seara în 100 Crossroads.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
ba omule, nu stiu ce sa zic, dute pe matasari, fa ceva si rezolva-te, lasa fata aia in pace ca ai prins o fixatie pt ea(roxana si pt cartea ta)
RăspundețiȘtergereanonimule, ceva mai curat nu te gaseai sa recomanzi? :))
RăspundețiȘtergere