Într-o dimineaţă o domnişoară citeşte lângă mine un curs despre structura internă a Pământului. Imediat gândul îmi fuge către anul I la geografie şi către cursul de geografie fizică generală al lui Ielenicz. Într-o seară îl văd pe Ciulache pe peron.
Într-o noapte o visez iar. Ne întâlneam întâmplător, ea venind dintr-un sens eu din celălalt. Trec pe lângă ea apoi, în secunda următoare, mă întorc spre ea, o îmbrăţişez strâns şi-i spun cât de mult mă bucur să o revăd după atâta timp. Zâmbeşte şi ea...
Despre vis m-am gândit apoi că e nerealist pentru că ea NICIODATĂ nu ar accepta să o îmbrăţişez atât de strâns. Cât despre zâmbet, nu ştiu dacă mi-a zâmbit vreodată, motiv pentru care îmi imaginez că nu o să-mi zâmbească nici în viitor.
Reţin din când în când cărţile citite de oameni în metrou. Am văzut de curând oameni citind Magicianul lui Folwles (acum îmi amintesc cine, unde şi când mi-a recomandat cartea asta), Versetele satanice ale lui Rushdie, o carte despre Art Terapie, o carte siropoasă de dragoste din care am citit câteva rânduri (în care ea dorea să-l picteze pe el, nud) privind peste umărul posesoarei.
Am avut o zi şi jumătate în care, la birou, am fost mai stresat decât într-o zi foarte aglomerată. Motivul pe care-l bănuiesc eu? Faptul că, din cauza unor probleme tehnice, nu am putut folosi toate instrumentele pe care le folosesc de obicei în munca mea.
O discuţie despre certificări, iso şi alte poveşti de genul acesta. Concluzia mea? "Trebuie" să iasă bine pentru firmă. Eu nu am nimic de câştigat din afacere...
Demolări pe acasă... Să vedem ce iese din asta... Deocamdată vorbesc doar de o depăşire a inerţiei. Ar putea fi binevenită.
Mă trezesc la birou că nu-mi merge internetul decât dacă navighez în site-uri care au legătură cu google sau în site-uri pe care le am în favorites. Aproape sigur tot o problemă tehnică. Deja sunt plictisit/ iritat/ înfuriat de genul acesta de probleme... Şi aşa sunt pus în situaţia de a amâna răspunsul meu la două e-mail-uri pe care le-am văzut aseară târziu dar la care nu am răspuns sperând că le voi putea răspunde dimineaţă de la birou... Uneori amân eu răspunsul dar uite că apar şi situaţii în care sunt obligat să amân răspunsuri. Păcat! :(
Cred că mai erau mici mărunţişuri de notat despre cele întâmplate în ultimele zile dar... sunt destul de nervos acum pentru a-mi forţa amintirile...
joi, 25 noiembrie 2010
O săptămână măruntă...
Publicat de
Adrian
la
17:54
Trimiteți prin e-mail
Postați pe blog!Trimiteți pe XDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest
Etichete:
carte,
Ciulache,
furie,
geografie,
Ielenicz,
iritare,
plictiseala,
probleme tehnice,
vis,
zambet
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu