HP DeskJet 2050 All- In- One A4 (CH350B), o alegere bună pentru acasă

Întâmplarea a făcut să pot cumpăra ieri o imprimantă pentru acasă. Am căutat ceva ieftin, spre foarte ieftin pentru a satisface nevoia mea de a tipări din când în când câteva pagini. După o scurtă căutare m-am oprit la HP DeskJet 2050 All- In- One A4 (CH350B).

Am instalat-o azi. Fiind prima mea imprimantă instalată am avut mici emoţii. Totuşi, instalarea a fost destul de simplă. Aproape că am pierdut mai mult timp cu deconectarea scanerului vechi (încă funcţional, motiv pentru care atrag atenţia în continuare şi asupra mărcii Mustek) decât cu instalarea multifuncţionalului HP. Mi-a mai luat timp şi să mă bag pe sub birou pentru a înfige cablul USB în calculator. Dacă tot am ajuns aici menţionez că DJ 2050 AIO se livrează fără cablu USB. Nu consider asta o problemă pentru că este puţin probabil să nu ai prin casă un cablu rămas de la cine ştie ce echipament mai vechi. Iar în caz că nu ai îl găseşti cam oriunde, inclusiv în reţelele de supermarketuri.

Pentru instalare este suficient să urmăreşti cu atenţie paşii indicaţi în planşa suficient de bine organizată. Acolo unde planşa a avut o mică scăpare (motiv pentru care, pentru câteva minute, am avut senzaţia că am cumpărat un echipament deja defect) am scos-o cu bine la capăt graţie paginii de troubleshooting de la HP. Nu mă gândisem să închid compartimentul cu cartuşele (uşiţa aflată în spatele tăvii de ieşire a hârtiei), motiv pentru care nu se tipărea pagina de aliniere. Am rezolvat urgent problema după ce am dat click pe No response, am ales problema mea (Alignment Page Does Not Print) şi am realizat imediat unde greşisem.

Câteva clipe mai târziu, self test-ul era făcut şi mă apucam să instalez softul în PC. Antivirusul mi-a blocat autorun-ul aşa că am pornit instalarea după ce am dezactivat temporar antivirusul (era o precizare pe tema asta şi în manualul de utilizare).

După asta m-am mai jucat puţin cu aparatul testând felul în care tipăreşte (pe economic tipăreşte text absolut OK, imagine momentan nu am avut nevoie să tipăresc), felul în care copiază şi scanează. Am constatat că, la preţul aparatului, funcţiile sale sunt îndeplinite la un nivel mulţumitor.

Despre cartuşe pot spune că mi se pare avantajos faptul că, în funcţie de necesităţile mele din acel moment, pot pune în imprimantă atât cartuşe 301 cât şi cartuşe 301XL. Oamenii spun că aceste cartuşe se pot reîncârca uşor dar, pe moment, nu pot confirma acest lucru. Oricum, dacă nu voi fi presat de un buget mic, voi monta cartuşe noi când va fii cazul.

Later edit (5 februarie 2012): 

În toamna 2011, după ce am tipărit text şi hărţi pentru o mulţime de ture, solicitând din plin atât cartuşul color cât şi cel negru, s-a aprins led-ul care mă atenţiona că este aproape gol cartuşul negru. Pe monitor a apărut un mesaj care mă sfătuia să las cartuşul în imprimantă până când devin nesatisfăcut de felul în care se tipăreşte negrul după care să schimb cartuşul. 

La începutul lui 2012, după încă câteva pagini tipărite, am profitat de un program de fidelizare al unui magazin oarecare şi am cumpărat un set nou de cartuşe, plătind numai 30 de lei pentru un set de cartuşe 301. Cartuşul negru l-am înlocuit (imprimanta având grijă cu ocazia asta să tipărească singură pagina pentru aliniere pe care am scanat-o conform indicaţiilor de pe ea pentru a păstra calitatea tipăririi şi cu noul cartuş) iar colorul urmează să fie înlocuit după ce va ajunge în stadiul în care ajunsese primul cartuş negru.

Din punct de vedere al costurilor cartuşelor, ţinând cont şi de faptul că am tipărit multe pagini cu acoperire mare, inclusiv color (hărţi scanate, capturi google maps, mici fotografii, documente formatate cu culori de fond), sunt de părere că 160 lei pe an cheltuiţi pe cartuşe (în cea mai rea variantă pe care am găsit-o pe piaţă, una dintre cele mai bune variante fiind cea folosită de mine) într-un an reprezintă un preţ bun pentru printurile de care am avut nevoie. Unde mai pui că este şi mult mai confortabil să tipăreşti de acasă, la ce oră pofteşti, în loc să cauţi cu disperare un xerox color şi un operator xerox care să înţeleagă ce bucată de hartă îţi trebuie şi la ce proporţii ai nevoie de ea.

Din punct de vedere al softului, am identificat două mici minusuri: indicatorul de nivel cerneală nu este activat pentru acest model de imprimantă iar softul de scanare, deşi este foarte simplu de utilizat, presupune mai multe click-uri pentru fiecare pagină scanată în comparaţie cu aşteptările mele.

Later edit (5 februarie 2012):

La scanare, în ciuda micilor nemulţumiri iniţiale, acum sunt încântat de bifa de preview pe care o poţi pune pentru a simula rapid o scanare în urma căreia să-ţi dai seama dacă ai ales cea mai potrivită setare pentru materialul de scanat şi de viteza efectivă a scanării, mai bună decât la scannerul vechi care mânca 40 de secunde cu warming up-ul la fiecare pagină scanată.

Pentru situaţia în care ai nevoie de service este important de precizat că pe această categorie de produse (unit exchange, se înlocuiesc cu totul în cazul unor probleme pe durata garanţiei) nu intervin decât o parte dintre firmele autorizate să facă service pentru HP. Mai exact, poţi apela la Q` Net sau System Plus.

Intenţionez să actualizez această postare în situaţiile în care, utilizând aparatul, voi găsi noi lucruri (bune sau rele) de spus despre el.