Greu...

Dat fiind că în ultimele săptămâni m-am simţit destul de slăbit, căpătasem convingerea că am scăzut în greutate după ce mă chinuisem în ultimele luni să acumulez câteva kilograme amărâte care să se adauge obişnuitelor mele 45. Serile trecute am verificat ipoteza şi am constatat că mi-am menţinut greutatea în jurul valorii de 48 kg. Dar atunci de unde vine senzaţia asta de slăbiciune??? Din imaginaţia mea, probabil...

Tot serile trecute, ajungând la concluzia că am lăsat cam mult timp să treacă de la ultima partidă serioasă de cumpărături, iau rucsacul şi merg în Cora. Şi încarc, şi tot încarc... Când vine momentul să ridic de jos rucsacul în care transferasem o mare parte a cumpărăturilor, constat că acesta se ridică mai greu decât de obicei. Am pus asta pe seama stării de slăbiciune mai sus pomenite, am insistat, l-am pus în spate şi l-am dus până acasă.

Acasă, surprins în continuare de dificultatea cu care îl cărasem, am avut curiozitatea să adun greutăţile produselor pe care le-am scos din rucsac. Am avut un mic şoc când am ajuns la un total de 26 kg.

Este o greutate cu care nu sunt obişnuit. Pe munte nu cred că am cărat vreodată mai mult de 22 kg care, după vreo 4 zile de mers prin Retezat- Godeanu mă doborâseră. La fel, m-au chinuit ceva cele 18 kg pe care le-am cărat în iunie pe Piatra Mare. 26 kg era deja mult peste puterile mele. Şi dacă mai e să mă orientez şi după socoteala aceea cu 1/3 din greutate, se pare că orice trece de 17 kg (asta să nu mizez pe 16,xx kg) depăşeşte greutatea maximă pe care mi-ar fi recomandat să o car.

Greu la deal (adică pe scări) cu boul mic... Repede, daţi-mi 10 găleţi de apă!