Ai iPhone deci te urăsc! sau De-ale hârţogarului în IT (2)

Ieri, pe seară, pe când se dusese dracului aproape toată orientarea spre client, intră un tânăr în biroul meu...

-Am un telefon de reparat...

Auzind de telefon dau să-i spun scurt că nu reparăm telefoane. Totuşi, fidel principiului meu conform căruia este bine să ajut într-un fel sau altul utilizatorii echipamentelor produse de firmele pentru care facem service (deşi forma asta de altruism nu-mi aduce decât timp pierdut şi, câteodată, ceva mulţumiri ale potenţialilor clienţi care nu ţin de foame şi cu care nu plătesc nici înscrieri la crosuri, nici batoane proteice) cer detalii...

-Ce telefon?
-iPhone.
-Îmi pare rău, nu lucrăm cu Apple.
-Dar mi s-a spus să vin aici.

Aici m-am înfuriat...

-Cine v-a spus să veniţi aici?
-Nu ştiu cine. Am vorbit la telefon.
-Daţi-mi documentele, să încerc să-mi dau seama care-i situaţia.

Încerc să-mi dau seama cine a îndrumat omul către noi. Pe documente, două adrese de service-uri Lenovo scrise cu pixul, probabil în urma convorbirii telefonice. Printre documente, un e-mail printat care cuprindea un link de genul service.apple-romania.ro. Intru pe acel URL, găsesc acolo numere de telefon şi adresă, ceva total diferit de măzgăleala în pix de pe foaia iPhone-istului.

-Este total neprocedural dar vă rog să veniţi pe partea asta, să vedeţi cum stau lucrurile.

Vine omul, se uită ca curca în crăci la pagina pe care i-o arătam, îi tipăresc datele de contact în timp ce-i spun pe un ton furios.

-Aveţi aici datele de contact. Ar trebui să rezolvaţi prin ei. Mă lovesc des de astfel de situaţii, din cauza asta sunt furios...

Pleacă omul... Ce-o face mai departe chiar nu mă priveşte. Nu-mi rămâne decât să constat că oamenii cu iPhone e puţin probabil să aibă şi neuroni funcţionali. Pe lângă acest cocalar care nu a ştiut să dea click stânga pe un amărât de link (sper să nu fiu obligat peste ani să-l consider client) mai ştiu o persoană proastă ca noaptea dar cu suficienţi bani încât să-şi cumpere un telefon pe care, mă gândesc uneori, nici măcar nu ştie să citeşte... La un moment dat am mai întâlnit un posesor de iPhone (cumpărat din leafa lu` mămica, desigur) care, deşi până atunci nu-mi stârnea nici măcar indiferenţa, a reuşit să primească în câteva secunde eticheta de ratat norocos.

Se cristalizează un raţionament de genul:

Ai bani dar eşti prost? Atunci îţi iei/ ţi se ia iPhone

Dacă eşti prost cu iPhone atunci te urăsc.

Punct

.

Dacă nu-ţi place că te urăsc atunci mai cumpără un iPhone de aici. Mă voi bucura să încasez un mic comision de pe urma ta. :)