Cerc vicios

Aseară, din nou "vecina". De data asta aş putea s-o aşez în 2 perechi de ghilimele. Am văzut-o la îmbarcare, m-am temut să urc aproape de ea astfel încât s-o pot ţine sub observaţie, odată ajuns la finalul călătoriei am constatat din nou că dispăruse. Nu ştiu de ce eram tentat să-mi imaginez că aş fi încercat să stau de vorbă cu ea odată ajuns oarecum pe teren propriu...

Azi dimineaţă părea ora potrivită. Încerc să nu mă concentrez pe chestia asta. Totuşi, îmi arunc privirea în jur şi, în ciuda faptului că mă aşteptam s-o văd atât de aproape încât s-o pot atinge cu mâna, m-am trezit cu ea destul de departe, pierdută în aglomeraţie. Primul gând a fost să ajung la ea şi să-i spun cu reproş: "Deci mă eviţi!"

Am încercat apoi să revin la citit şi am mai putut trece prin câteva pagini. Cobor, coboară... Încerc să mă păstrez relaxat şi să nu-ntorc capul după ea. Nici n-a fost nevoie. Am văzut-o la un metru în faţa mea cum dispare pe scara rulantă. Şi dusă a fost! Am mai apucat s-o văd cum trece prin porţile de ieşire din staţie şi apoi a dispărut în mulţime.

E clar că mă evită... :((