Gata cu Dylan!

Ieri, după 22 de zile trecute de când o începusem, seara, am terminat Cronica vieţii mele de Bob Dylan. Deşi am citit-o lent, evitând-o în week-end în dorinţa de a nu-i dizolva lipiciul legăturii sub căldura de până la 55 de grade din parc, m-am bucurat de ea şi, în destul de multe situaţii, am fost chiar încântat de câte o descriere sau idee... Îmi propusesem, aşa cum am mai păţit şi cu alte cărţi, să o recitesc cu pixul în mână şi să notez aceste mici dar dese fragmente. Dar probabil nu voi avea timp...

Pentru că precedenta referire la această carte, din ziua în care o începusem (27 iulie 2010), a cuprins şi un citat, vă ofer acum rândurile din final care mi s-au părut destul de interesante:

"Eu am mers drept la ţintă. Pentru mine, poarta era larg deschisă. Dar, cu siguranţă, nu numai că această lume nu era condusă de Dumnezeu, dar nu era condusă nici măcar de Diavol..." (pag. 184)

Bob Dylan, Cronica vieţii mele, vol. 1, Editura ALLFA, 2007

Oare există şi un volum 2???

Azi, mai mulţumit de mine...

Din păcate nu s-a întâmplat nimic într-atât de extraordinar încât să-mi imaginez că voi fii şi mâine în egală măsură de mulţumit. Dar azi e mai plăcut decât de obicei... Poate şi pentru că, aseară, am avut surpriza să aflu prenumele unei fiinţe cu care schimb mesaje de câteva zile... Ei bine, deşi în primul moment am rămas puţin şocat aflându-i prenumele, mi-am dat seama apoi că persoanele sunt suficient de diferite iar eu sunt la rândul meu suficient de diferit faţă de cel de acum x ani... Tot aseară m-a tentat să încep să scriu un basm dar... m-am oprit după câteva rânduri pentru că nu prea ştiu câte personaje să folosesc în rolurile principale... Principale al fii două dar... în egală măsură de principal este şi al treilea, din cel puţin un punct de vedere...

Totuşi, să revenim la ziua de azi.

Primul moment, m-am apucat să citesc o carte nouă: Bob Dylan, Cronica vieţii mele, vol. 1, Editura ALLFA, 2007. Genul de carte pe care e preferabil să o citeşti prin cluburi de folk, înainte de concerte. Momentan o citesc în metrou şi constat că-mi place cum începe... O cumpărasem din 15 noiembrie 2008 dar, până azi, aproape uitasem de ea. Când am scos-o dintr-un teanc am constatat că trebuie ştearsă de praf înainte de a o băga în rucsac.

"Asta era perfect adevărat, nu îmi găseam deloc echivalentul. Restul discuţiei, totuşi, erau simple vorbe în vânt, aruncate la mişto." (pag. 12)

Al doilea moment, încercarea reuşită de a reproduce în MS Office foaia de răspuns pentru Inventarul Temperamentelor Keirsey II. M-am chinuit un pic, eram aproape gata să renunţ la unele elemente dar o sugestie făcută întâmplător m-a făcut să găsesc exact elementele care-mi trebuiau. De ce nu întrebi pe cei care predau Office? Pentru plăcerea de a învăţa şi a descoperi singur... Sunt destul de încântat de rezultat! :)