Sunt prea trist la ora asta ca să mă pot concentra suficient pentru a povesti amestecul de gânduri care-mi trec prin cap... Şi oricum nu cred să existe mai mult de o persoană care să caute ceva constructiv în ce scriu eu aici...
Faţă de ceilalţi îmi cer scuze că, într-una din trecutele împrejurări în care, din motive mai mult sau mai puţin asemănătoare, am avut aceiaşi stare "optimistă", nu am avut curajul să mă sinucid. Dar nu exclud posibilitatea ca, în lipsa unei noi redresări aproape miraculoase, să spun adio vieţii în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat... În definitiv nu găsesc prea multe motive pentru a insista să trăiesc...
Şi dacă întâmplător eşti o minte simplă care crede că în astfel de momente este suficient să pui în aplicare îndemnul "nu dispera, ia sticla şi bea", te anunţ că, de câteva săptămâni, sunt mai degrabă în dezacord cu ideea asta... Oricum, profit de ocazie ca să pun pe blog pentru prima dată (cred) o piesă Voltaj, trupă care acum vreo 10 ani îmi spunea ceva, chiar dacă noul Voltaj nu mai avea nicio treabă cu vechiul Voltaj şi al lor Nori de hârtie...
Uite şi o variantă mai faină pentru Nori de hârtie:
Se afișează postările cu eticheta Voltaj. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Voltaj. Afișați toate postările
vineri, 3 septembrie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
