Cine eşti?

În seara asta ajung la staţia în care, de obicei, mă uit atent după Roxana dacă ajung la o oră care-mi pare posibilă pentru ea. Acum privirii mele i-a răspuns o mână fluturată aparţinând unei fete pe care, după ce metroul a plecat din staţie, mi-am dat seama că nu sunt deloc convins că am recunoscut-o. Teoretic ar fi putut să fie Nicoleta, că doar stă în zonă. Dar practic sunt aproape convins că era Andreea, fata pe care n-am mai văzut-o de o grămadă de luni... Fata cu care, acum ceva ani, pe toamnă, m-am văzut la o bere în terasa aia demolată din spatele magazinului Bucureşti (La Ruine parcă o chema). O fiinţă faină despre care, în prima seară în care am văzut-o, în Vama Veche, gândeam că are nişte sâni teribil de faini. Au trecut ani până să-i scriu, într-un e-mail, ce am gândit atunci...

Deci... tu erai? Sau era o altă femeie? Parcă nu-mi vine să cred că mi se întâmplă asta! Parcă nu-mi vine să cred că m-ai salutat şi am răspuns. Oare ce-ş fi făcut dacă te-aş fi văzut înainte ca metroul să închidă uşile?

Iar asta se întâmplă în aceiaşi în care o altă ea îmi spune să ridic mâinile sus pentru că are ea chef să-mi dea chiloţii jos. :D Oare ar fi la fel de îndrăzneaţă dacă ne-am afla undeva, doar noi doi? Pentru că nu m-ar deranja deloc să mă dezbrace respectiva fiinţă, în definitiv nu arată deloc rău şi ar putea fi plăcut să ne satisfacem câteva fantezii. :))