marți, 8 martie 2011

Adio, umbră...

Mi-am amintit azi de primul CD din seria Cenaclul Flacăra, album editat în 2005. Îl bag în playlist şi constat că există acolo două piese care te trec de la moarte (???) la (imposibila) revedere în circa 10 minute...





Publicat de la
Etichete: , , , ,

2 comentarii:

  1. Anonim8 martie 2011 la 22:43

    Si mai e una...

    "se afla litere si farduri,
    si niste munti sunt intre noi.
    dosare-nchise, triste garduri
    si nici n-o sa mai vi-napoi..."

    Si-nca una:

    "Ce daca vine primavara,
    Atâta iarna e în noi.
    Ca martie se poate duce
    Cu toti cocorii înapoi"...

    Totusi,
    cantarea e cantare
    se cere ascultata, cantata, fredonata...
    si-atat.
    De trait, traim viata.

    Numai bine!

    Cristi

    RăspundețiȘtergere
  2. Anonim8 martie 2011 la 22:46

    Si, fie vorba intre noi... sunt doua stiluri diferite, cantarea tinereasca-fortata a lui seicaru nu se compara cu maturitatea compozitionala a lui elefantu'.
    Parerea mea.

    Cristi

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)