Este binecunoscut faptul că în Gorj s-a cam zgâlțâit lumea în ultima vreme. Sigur, efectele nu sunt nici pe departe cele din Turcia, țară afecată mult mai grav de recentele mișcări tectonice. Totuși, pentru că, citând specialiștii, în Gorj ajunsese să se petreacă un cutremur cam la 15 minute, oamenii au început să se gândească la faptul că cineva le-ar mișca intenționat pământul de sub picioare.
Prima ipoteză, ipoteza HAARP, nu m-a găsit acasă. Nici nu am informații credibile pe această temă și nici nu se suprapune cu ceea ce sunt dispus să accept ca fiind posibil. Sincer să fiu, nici nu am căutat să citesc despre HAARP. Pur și simplu am clasat ipoteza ca gogomănie, șoșocism, conspirație, bătut câmpii cu grație.
A doua ipoteză, mai recentă, mi-a amintit de Galați 2013. Spre bucuria mea, raportul legat de roiul seismic din județul Galați a rezistat pe internet, fiind disponibil aici. Atunci, în Galați, ca și acum în Gorj, s-a sugerat că producția de hidrocarburi ar fi vinovată pentru zgâlțâială. Fiind în 2013 anul anti-fracturare hidraulică a fost mai simplu să se facă asocierea cu tehnologia nedorită în Pungești, Puiești și alte câteva zone din România. Păcăleala a fost atunci că ne certam cu Chevron pentru ceea ce dorea să facă dar habar nu aveam că Petrom deja făcea fracturare hidraulică.
Ca să ne lămurim dacă presupunerea cu privire la originea antropică a unui șir de cutremure este aberație pură sau nu putem "întreba" specialiștii americani și aflăm de la ei că:
"Cutremurele induse de activitatea umană au fost documentate în multe locații din Statele Unite și în multe alte țări din întreaga lume. Cutremurele pot fi induse de o gamă largă de cauze, inclusiv acumularea rezervoarelor, exploatarea de suprafață și subterană, retragerea fluidelor și a gazelor din subsol și injectarea de fluide în formațiunile subterane. În timp ce majoritatea cutremurelor induse sunt mici și prezintă un pericol mic, în trecut au avut loc cutremure mai mari și potențial dăunătoare.
Pericolul prezentat de cutremure provocate de om poate fi atenuat prin reducerea la minimum sau, în unele cazuri, oprirea activității care provoacă cutremure. De exemplu, cutremurele legate de eliminarea apelor uzate în puțuri adânci din Colorado, Ohio și Arkansas au încetat să aibă loc după ce injecția a fost oprită."
Deci ipoteza cutremurelor induse de activitatea oamenilor nu este simplă aberație de șoșoc.
RAPORT INFP GALAȚI 2013
Revenim la toamna 2013 și la raportul INFP (disponibil, repet, aici). Parcurgând raportul, ca amator (vorba lui Cezar, nu te poți numi specialist dacă nu ai nici măcar o licență în domeniu), pot spune că acesta cuprinde cateva elemente importante:
"Activitatea seismica din zona Galati, identificată ca un eveniment de tip “roi seismic” a debutat la data de 23 septembrie 2013 continuand si in prezent.
(...)
Mai mult de 250 de cutremure s-au produs in zona, 19 evenimente cu ML>3 si 40 cu ML>2. Activitatea seismica a scazut incepand cu data de 9.10.2013, frecventa de producere fiind mult mai mica iar magnitudinile seismelor sub 2.5. Incepând cu data de 28 septembrie 2013 Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului a trimis în zona Galaţi – comuna Slobozia Conachi, satele Izvoarele, Negrea şi Schela în mai multe rânduri echipe de specialişti pentru instalarea de aparatură de măsură, pentru o primă evaluare a aspectelor geofizice relevante şi a efectelor macroseismice." (pagina 4)
Ca interval în care s-au produs cutremurele se menționează în pagina 5 perioada 23.09.2013-14.10.2013 rezultând cam 3 săptămâni de zgâlțâială.
Cu privire la adâncimea seismelor din 2013, se observă pe schema din pagina 7 a raportului INFP că o majoritate covarșitoare a lor s-a produs la maxim 10 km adâncime.
În capitolul concluzii citim în pagina 11 că "Roiul seismic este neobişnuit pentru zona Galaţi prin amploarea sa (magnitudine şi durată) dacă ne raportăm la datele disponibile" și are "adâncimi focale situate in proportie de 95% în intervalul 1 şi 7 km"
Concluziile continuă în pagina 12 cu "Cutremurele produse în zona Galaţi sunt de natură tectonică iar din analiza datelor existente nu reiese o influenta notabila a altor factori (inundaţii, exploatări de petrol)" apoi "Având în vedere presiunea mare din partea mass-media în legătura cu o posibilă influenţă a exploatărilor de petrol în diferite zone geografice ale ţării propunem includerea în procedura de aprobare a exploatării/extracţiei a monitorizării seismice în zona respectivă pe întreaga durată acestor procese."
Mesajul perceput de mine din concluzii e că nu reiese o influență NOTABILĂ a altor factori (asta sugerând că specialiștii nu au suficiente date încât să spună în mod categoric că roiul seismic nu are nicio legătură cu exploatarea de petrol) iar propunerea de monitorizare seismică în zonele de extracție sugerează o oarecare îngrijorare legată de repetarea unor astfel de situații în viitor.
În anexa despre tectonica zonei, începând cu pagina 13 a raportului, citim: "Satul Izvoarele este situat de-a lungul unei falii de alunecare si normale(dezvoltata in cadrul invelisului sedimentar si care muleaza fundamentul cristalin) de-a lungul vai raului Suhurlui. Pe flancul estic al acestei falii si deci si a satului Izvoarele se afla un zacamant de petrol aflat in curs de exploatare."
ROIUL SEISMIC DIN GORJ, FEBRUARIE 2023
Prespunând că se folosește în Gorj aceiași procedură de extracție din 2013, aș sugera că ne mai putem aștepta la cutremure în Gorj cam până pe 10 martie 2023.
Un articol despre teoria cutremurelor provocate am găsit aici. În articol este amintit un ziarist, expert în energie (te-ai fi așteptat să fie expert în jurnalism dar să zicem că nu ne setăm pe acest aspect), care iși pune cumva hazliu o întrebare: "de ce acum, când exploatarea de la Totea este pe final?"
În opinia mea, scoarța este mai stresată acum decât în perioada de vârf a exploatării din cauza tehnologiei mai invazive folosite. Luând în calcul fazele de exploatare menționate chiar de OMV Petrom, sugerez că zăcământul de la Totea se află în faza de recuperare terțiară.
În schimb, pare decent semnul de întrebare legat de poziția geografică. Nu știu dacă o falie stresată în zona Totea ar fi în stare să provoace un șir de cutremure la aproximativ 30 km depărtare. Bine, poate se forează orizontal acești 30 km și atunci începe să devină explicabil...
Ceva mai aproape de zona zgâlțâită se află localitățile Bâlteni și Țicleni pentru care există niște anunțuri publice în decembrie 2022, disponibile aici. Eu unul, nu aș exclude posibilitatea ca sondele de aici să fi făcut ceva năzbâtii care să fi avut efect ceva mai la nord. La fel cum, într-o țară coruptă până în măduva oaselor, nu exclud varianta în care ar exista niște lucrări chiar pe aliniamentul Tismana - Bumbești Jiu despre care să nu se fi aflat în public.
Ca o concluzie, sugerez că e mai puțin clar, comparativ cu Galați 2013, dacă exploatarea petrolului este responsabilă de seismele gorjene din februarie 2023. Pe partea cealaltă, sunt vag îngrijorat de planurile petroliștilor din zona Videle, județ Teleorman. Harta zice că Videle s-ar afla la circa 30 de km de București deci un eventual roi seismic plecat de acolo s-ar putea simți și la mine în cartier. Deci chiar ar fi util să se asculte propunerea celor de la INFP din 2013 și să se monitorizeze activitatea seismică cel puțin în cazul zăcămintelor aflate în fazele 2 și 3 de exploatare, respectiv în fazele de recuperare secundară și terțiară.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu